Atacat de un animal sălbatic: suferința nu se mai măsoară în salariu

Legea vânătorii promite despăgubiri oamenilor răniți sau uciși de animale sălbatice. Până acum, partea cea mai personală a acestor despăgubiri, cea pentru durere și suferință, se calcula după salariu. Pe 6 octombrie 2026, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că această regulă încalcă Constituția.

Ce spunea legea

Articolul 13¹ a fost introdus în Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic în ianuarie 2020. El se aplică atacurilor animalelor din speciile enumerate în anexele 1 și 2 ale legii, printre care ursul, lupul și râsul. Victima primește despăgubiri de la autoritatea centrală care răspunde de vânătoare și/sau de la cea care răspunde de mediu, pentru:

• cheltuielile de spitalizare și, în caz de deces, cele de înmormântare;
• veniturile nete pierdute cât timp a fost în incapacitate temporară de muncă;
• daune morale, adică bani pentru suferința fizică și psihică.

Problema era la alineatul (2): daunele morale trebuiau să fie „proporționale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut”. Pentru cine nu avea salariu, reperul era salariul minim pe economie. Astfel, două persoane cu aceleași răni puteau primi sume diferite doar pentru că aveau venituri diferite.

Ce a decis Curtea

Curtea a admis excepția de neconstituționalitate. Potrivit comunicatului oficial, alineatul (2) contravine Constituției din trei motive:

• Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (articolul 22 din Constituție). Prin natura lor, daunele morale nu pot fi calculate cu precizie, iar o formulă legată de salariu nu oferă o reparație adecvată. Curtea a legat concluzia și de obligația statului de a proteja viața, prevăzută de articolul 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
• Claritatea legii. Textul nu spunea dacă e vorba de salariul net sau de cel brut și nu acoperea persoanele care au venituri impozabile fără să fie salariate.
• Egalitatea în drepturi. Suferința fiecărei victime era raportată la salariul pe care îl primea.

Concluzia Curții: numai instanța poate stabili, ținând seama de fiecare caz, existența și întinderea prejudiciului moral și reparația justă. Pentru asta, victimele au la dispoziție regulile generale din Codul civil.

Ce se schimbă și ce rămâne

Decizia privește doar alineatul (2). Restul articolului rămâne în lege: dreptul la despăgubiri pentru spitalizare, înmormântare, venituri pierdute și daune morale, precum și sumele compensatorii pentru familie în caz de deces.

Potrivit articolului 147 din Constituție, deciziile Curții se publică în Monitorul Oficial și, de la publicare, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. O prevedere constatată neconstituțională este suspendată de drept și își încetează efectele la 45 de zile de la publicare, dacă Parlamentul sau Guvernul nu o pun de acord cu Constituția în acest interval.

Ce poți face

• Păstrează toate documentele: actele medicale, biletele de externare, certificatele de concediu medical, chitanțele pentru cheltuieli și orice act întocmit de autorități după atac.
• Cere sfatul unui avocat înainte de a accepta o sumă sau de a renunța la vreo pretenție. După această decizie, cât valorează suferința ta este o întrebare la care răspunde instanța, de la caz la caz.
• Dacă nu îți permiți un avocat, poți cere ajutor public judiciar, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008.
• Urmărește publicarea deciziei pe site-ul Curții Constituționale. Abia motivarea va arăta în detaliu raționamentul Curții.

Dacă ești în pericol, sună la 112.

Acest articol explică decizia pe baza comunicatului oficial al Curții Constituționale, înainte de publicarea motivării. Nu înlocuiește sfatul unui avocat pentru situația ta concretă.