Valentin Huculici

Valentin Huculici / Dreptul la Adevăr

Dreptul la Adevăr

Analiză · Dosar Strasbourg

Încrederea nu se decretează: ce a constatat GREVIO despre România și ce se poate face acum

Pe 24 septembrie 2026, experții Consiliului Europei care monitorizează Convenția de la Istanbul au publicat primul lor raport tematic despre România. Raportul recunoaște legile bune adoptate în ultimii ani, dar arată că, între lege și femeia care cere ajutor, sistemul are încă goluri. Analiza de mai jos pune față în față constatările raportului, ce prevede deja legea română și ce se poate face, concret, de către fiecare instituție.

De ce contează acest raport

GREVIO (Grupul de experți pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice) este organismul independent al Consiliului Europei care verifică modul în care statele aplică Convenția de la Istanbul. România a ratificat convenția prin Legea nr. 30/2016. Prima evaluare completă a țării a fost publicată în iunie 2022. Raportul din 2026 deschide o nouă rundă de evaluare, construită în jurul unei întrebări simple: au victimele motive să aibă încredere că statul le va ajuta?

Raportul a fost transmis Comitetului Părților la Convenție, care poate adresa României recomandări formale. Guvernul și-a publicat comentariile odată cu raportul.

Ce s-a îmbunătățit

Raportul consemnează progrese importante:

  • Legea nr. 53/2026 privind femicidul, în vigoare din 26 aprilie 2026.
  • Legea nr. 26/2024, care permite ordine de protecție și pentru victime din afara familiei: urmărire, hărțuire online, publicarea fără acord a imaginilor intime, violență sexuală. Instanța decide în 72 de ore (paragraful 182).
  • Legea nr. 232/2025: ordinul provizoriu confirmat de procuror rămâne valabil până decide instanța; victima nu mai poate renunța la ordinele cerute de instituții; pedeapsa pentru încălcarea ordinului a crescut; instanțele fac propria evaluare a riscului atunci când agresorul nu este cunoscut sistemului penal (paragrafele 167, 177, 180).
  • 42 de adăposturi, câte unul în fiecare județ, și 10 centre regionale pentru victimele violenței sexuale, create împreună cu serviciile de urgență ale spitalelor (paragraful 107).
  • Analiza polițienească a omorurilor comise din 2022 încoace, extinsă în 2024 la tentative (paragraful 170).

Ce răspunde Guvernul

În comentariile transmise la 21 august 2026, autoritățile române subliniază progresele făcute în construirea unei rețele naționale de servicii pentru victime și agresori și recunosc nevoia de resurse umane și financiare stabile. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) arată că a pregătit propuneri de proiecte pentru finanțare externă în valoare totală de peste 70 de milioane de euro, pentru extinderea serviciilor. Institutul Național al Magistraturii precizează că, în formarea judecătorilor și procurorilor, conceptul de „înstrăinare părintească” este prezentat ca fiind considerat pseudoștiințific de o parte importantă a comunității științifice, iar motivele refuzului copilului trebuie examinate înaintea oricărui presupus comportament „înstrăinător”.

Răspunsul Guvernului confirmă direcția, dar nu contrazice constatările principale ale raportului.

Opt probleme și soluțiile lor

Pentru fiecare problemă: ce a constatat GREVIO, ce prevede deja legea și ce propunem, cu instrumentul, termenul realist, costul și semnul după care știm că s-a făcut.

1. Adăpostul cere acte în momentul în care femeia fuge

Constatarea. GREVIO notează cu îngrijorare gravă că accesul la adăposturi depinde de un act de identitate, o declarație și documente care să dovedească violența, cerințe stabilite prin HG nr. 559/2021 (paragraful 108). Convenția interzice condiționarea sprijinului de disponibilitatea victimei de a depune mărturie sau plângere. Autoritățile au pregătit un proiect care elimină aceste condiții.

Soluția. Adoptarea proiectului, astfel încât o femeie și copiii ei să poată fi primiți imediat, cu evaluarea socio-medicală făcută după, nu înainte.

Instrument: modificarea HG nr. 559/2021. Termen: 3 luni. Cost: practic zero. Semn: noile criterii publicate în Monitorul Oficial.

2. Serviciile specializate scad în loc să crească

Constatarea. Numărul serviciilor pentru victimele violenței domestice a scăzut de la 152 în 2022 la 144 în 2025, iar creșterile de buget acoperă doar inflația (paragraful 109). Serviciile sunt concentrate în orașe; în mediul rural, ajutorul vine adesea doar de la ONG-uri, pentru care licențierea este costisitoare și nu este urmată de finanțare publică (paragrafele 110-111). GREVIO „îndeamnă” la finanțare adecvată și stabilă și la linii bugetare separate în ministerele relevante (paragraful 31).

Soluția. O linie bugetară distinctă pentru violența împotriva femeilor în bugetul fiecărui minister relevant și finanțare multianuală pentru serviciile licențiate, publice sau ale ONG-urilor, care să acopere și costurile licențierii. Proiectele cu finanțare externă propuse de ANES sunt binevenite, dar nu pot înlocui finanțarea de bază.

Instrument: legea bugetului de stat pe 2027. Termen: decembrie 2026. Cost: da. Semn: linii bugetare vizibile și numărul serviciilor revenit peste nivelul din 2022.

3. Nimeni nu știe câte plângeri ajung la condamnare

Constatarea. Nu există date judiciare unificate pe tipuri de violență, sexul victimei și al agresorului și relația dintre ei; sistemul informatic al instanțelor nu permite identificarea acestor cazuri (paragrafele 36, 159). GREVIO „îndeamnă” la un sistem care să urmărească dosarele de la plângere la sentință (paragraful 160).

Ce prevede deja legea. Legea nr. 53/2026 cere exact acest lucru. Colectarea datelor trebuie să înceapă la 1 octombrie 2026, după o metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului justiției, ministrului afacerilor interne și procurorului general, „astfel încât să poată fi urmărit parcursul unei cauze de la sesizare până la soluționare” (art. 2 alin. 3). Ordinul trebuia aprobat în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii (art. 8), adică până la sfârșitul lui iulie 2026. Proiectul a fost pus în dezbatere publică abia în septembrie, iar Ministerul Justiției a publicat o variantă revizuită pe 19 octombrie; la 21 octombrie, ordinul nu era aprobat. Organizațiile de specialitate critică faptul că proiectul se concentrează pe omoruri și tentative, nu și pe violența care le precedă. Legea cere și rapoarte publice anuale ale Ministerului Afacerilor Interne, Parchetului General și Ministerului Justiției, până la 31 martie a fiecărui an (art. 2 alin. 4-10).

Soluția. Aprobarea fără alte întârzieri a ordinului comun, cu o metodologie care acoperă toate actele de violență domestică enumerate de lege, nu doar omorurile (art. 2 alin. 2), și publicarea primelor rapoarte la termenul legal. Pe lângă acestea, extinderea colectării datelor în sistemul medical: spitalele raportează în prezent circa 400 de paciente pe an pentru violență domestică sau sexuală, iar contactele fără internare nu sunt înregistrate (paragraful 41).

Instrument: ordinul comun prevăzut de Legea nr. 53/2026; un ordin al ministrului sănătății. Termen: imediat; rapoarte până la 31 martie 2027. Cost: redus. Semn: ordinul în Monitorul Oficial și rapoartele publicate.

4. Riscul se evaluează incomplet

Constatarea. Poliția folosește un chestionar standard de 21 de întrebări (paragraful 163). Raportul consemnează cazuri în care polițiștii au reformulat întrebările, au făcut evaluarea în prezența agresorului sau au încurajat împăcarea (paragraful 164). Chestionarul nu include strangularea nefatală, unul dintre cei mai puternici indicatori ai unei violențe letale (paragraful 163). Evaluarea riscului nu se face în procesul penal (paragraful 169), iar echipele mobile ale serviciilor sociale intervin tot mai rar, din lipsă de personal (paragraful 165).

Ce prevede deja legea. Legea nr. 53/2026 obligă organele judiciare să folosească instrumente specifice de evaluare și gestionare a riscului, aprobate prin hotărâre de guvern până la 26 octombrie 2026 (art. 4 și art. 8). La 21 octombrie, hotărârea nu fusese adoptată, iar instituția care trebuie să o inițieze nu era stabilită public.

Soluția. Adoptarea hotărârii la termen și cu un conținut complet: strangularea nefatală printre factorii de risc; evaluare reluată periodic, nu o singură dată; evaluare făcută întotdeauna fără agresorul de față; aplicare și în procesul penal; implicarea serviciilor sociale, medicale și a organizațiilor specializate, pe baza unor protocoale de cooperare standardizate, așa cum cere GREVIO (paragrafele 90 și 172). Poliția are nevoie și de proceduri scrise pentru formele de violență care nu sunt încă acoperite, precum căsătoria forțată sau violența online (paragraful 152).

Instrument: hotărârea de guvern prevăzută de art. 4 din Legea nr. 53/2026. Termen: 26 octombrie 2026. Cost: redus. Semn: hotărârea în Monitorul Oficial, cu acești factori incluși.

5. Fiecare femicid trebuie să ne învețe ceva

Constatarea. GREVIO cere ca toate omorurile de femei pe criterii de gen să fie analizate sistematic, pentru a identifica greșelile instituțiilor (paragraful 172). Poliția face deja o analiză internă a omorurilor (paragraful 170).

Ce prevede deja legea. Legea nr. 53/2026 încredințează Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, un raport anual anonimizat despre femicide, cu istoricul violenței și recomandări de prevenire (art. 3).

Soluția. Ca raportul ORAPO să includă, pentru fiecare caz, ce instituții au avut contact anterior cu victima și ce s-a întâmplat atunci: plângeri, ordine de protecție, vizite la medic, intervenții ale serviciilor sociale. Asta presupune acces la date de la toate instituțiile și resurse pentru ORAPO.

Instrument: aplicarea art. 3 din Legea nr. 53/2026 și un protocol de cooperare între instituții. Termen: primul raport anual. Cost: redus. Semn: un raport public care spune, caz cu caz, unde a cedat sistemul.

6. Ordinul de protecție și brățara electronică: protecție pe hârtie

Constatarea. Monitorizarea electronică funcționează la nivel național din octombrie 2024. GREVIO notează probleme tehnice și brățări îndepărtate, iar organizațiile și experții consultați semnalează dispozitive insuficiente și o poliție care reacționează la alerte în loc să verifice activ respectarea ordinului; raportul menționează și cazuri în care mișcările agresorului nu au fost urmărite nici după alertă. Nu este clar nici dacă încălcările sunt sancționate efectiv (paragraful 185).

Ce prevede deja legea. Legea nr. 53/2026 cere rapoarte anuale publice despre ordinele de protecție încălcate și despre soluțiile din aceste dosare (art. 2 alin. 6-7) și un registru al executării ordinelor ținut de instanțe (art. 2 alin. 11).

Soluția. Suficiente dispozitive în fiecare județ; verificarea activă a respectării ordinului, prin contactarea victimei și a agresorului; informarea clară a victimelor despre rolul dispozitivului; publicarea la termen a rapoartelor cerute de lege.

Instrument: buget pentru Ministerul Afacerilor Interne; proceduri interne ale Poliției Române. Termen: bugetul pe 2027. Cost: da. Semn: numărul de dispozitive și datele despre încălcări și sancțiuni, publicate anual.

7. Copiii și custodia: siguranța înaintea contactului

Constatarea. Copiii care au asistat la violență nu sunt incluși sistematic în ordinele de protecție, iar când sunt incluși, măsurile pentru ei sunt mai scurte (paragraful 181). Potrivit organizațiilor neguvernamentale citate de GREVIO, un copil care locuiește acasă primește consiliere specializată doar cu acordul ambilor părinți, deci și al agresorului (paragraful 112). Organizațiile și experții consultați arată că, în procesele de custodie, violența împotriva mamei este adesea ignorată dacă nu există un rău direct asupra copilului (paragraful 127). GREVIO notează cu îngrijorare gravă introducerea conceptului de „înstrăinare părintească” în Legea nr. 272/2004, prin Legea nr. 123/2024 (paragraful 128). Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a cerut abrogarea acestor prevederi. GREVIO avertizează că astfel de concepte, indiferent de denumire, riscă să transforme refuzul unui copil traumatizat de a-și vedea agresorul într-o vină a mamei (paragrafele 129-130). O propunere legislativă din martie 2026 (B153/2026) ar înlocui termenul cu „sabotaj al relațiilor de atașament ale copilului”; Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil, considerând că doar redenumește conceptul.

Soluția. Abrogarea prevederilor privind „înstrăinarea părintească”, nu redenumirea lor. Obligația instanțelor de familie de a verifica existența violenței înainte de a decide custodia și programul de vizită. Includerea copiilor expuși violenței în ordinul de protecție al mamei, cu excepția cazurilor în care instanța motivează contrariul. Acces la consiliere pentru copilul expus violenței fără acordul părintelui agresor.

Instrument: modificarea Legii nr. 272/2004 și a Legii nr. 217/2003. Termen: sesiunea parlamentară 2026-2027. Cost: redus. Semn: textele modificate în Monitorul Oficial.

8. Oamenii din sistem au nevoie de pregătire, iar agresorii de programe

Constatarea. Formarea inițială a polițiștilor, judecătorilor și procurorilor este obligatorie și eficientă, dar formarea continuă nu este nici obligatorie, nici sistematică (paragraful 65). GREVIO „îndeamnă” la formare obligatorie și continuă și pentru personalul medical, asistenții sociali și profesori (paragraful 75), precum și la programe pentru agresori cu standarde minime comune, extinse în toate regiunile și evaluate independent (paragraful 85). Pentru victimele violenței sexuale, GREVIO cere centre integrate răspândite în toată țara, cu îngrijire medicală și examinare medico-legală gratuite, accesibile indiferent dacă victima depune plângere (paragraful 123).

Ce prevede deja legea. Legea nr. 53/2026 cere includerea egalității de gen și a prevenirii violenței în programele școlare și în formarea profesorilor (art. 5).

Soluția. Formare continuă obligatorie, periodică, pentru toate profesiile care intră în contact cu victimele. Programe pentru agresori cu standarde comune, disponibile în fiecare județ; unele direcții de asistență socială au deja astfel de servicii, de exemplu DGASPC Dolj. Extinderea centrelor pentru victimele violenței sexuale astfel încât fiecare județ să aibă acces, cu examinare medico-legală gratuită.

Instrument: programele de formare ale instituțiilor; standarde aprobate prin ordin de ministru; buget pentru Ministerul Sănătății și ANES. Termen: 6-12 luni. Cost: mediu. Semn: formare obligatorie în reglementări interne, programe pentru agresori în toate județele, centre noi deschise.

Ce se poate face mâine și ce cere bani

Imediat, fără costuri importante: criteriile noi de acces la adăposturi (1), ordinul comun pentru date (3), hotărârea pentru evaluarea riscului (4).

În următoarele luni: analiza femicidelor prin ORAPO (5), modificările legislative privind copiii și custodia (7), formarea obligatorie și standardele pentru programele de agresori (8).

Prin bugetul pe 2027: finanțarea serviciilor (2), dispozitivele de monitorizare (6), centrele pentru violența sexuală (8).

Ce poți face tu

  • Dacă ești în pericol, sună la 112. Linia gratuită pentru victimele violenței domestice, deschisă non-stop: 0800 500 333.
  • Dacă însoțești pe cineva la poliție, cere ca evaluarea riscului să fie făcută fără agresorul de față și spune dacă a existat vreo încercare de strangulare.
  • Dacă lucrezi într-o instituție vizată, raportul GREVIO este un instrument de lucru: fiecare constatare are un număr de paragraf care poate fi citat în propuneri interne, bugete și protocoale.
  • Pașii pentru obținerea unui ordin de protecție sunt explicați în ghidul nostru.

Ce urmează

Primul test este termenul de 26 octombrie 2026 pentru hotărârea privind evaluarea riscului. Al doilea este bugetul pe 2027. Al treilea sunt rapoartele anuale cerute de Legea nr. 53/2026, cu termen 31 martie 2027. Dreptul la Adevăr le va urmări pe toate trei și va actualiza această analiză.